Atac la amiral

  • strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/views.module on line 879.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_validate() should be compatible with views_handler::options_validate($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_submit() should be compatible with views_handler::options_submit($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter_boolean_operator::value_validate() should be compatible with views_handler_filter::value_validate($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter_boolean_operator.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_style_default::options() should be compatible with views_object::options() in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_style_default.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_validate() should be compatible with views_plugin::options_validate(&$form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_submit() should be compatible with views_plugin::options_submit(&$form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/views.module on line 879.

Atac la amiral

Duminica 05/07/2009; Sava Sebastian

     Începând cu anul 2009 piaţa jocurilor de noroc din România s-a confruntat cu un fenomen infracţional organizat a cărui virulenţă a surprins pe mulţi din domeniu. Fenomenul a atins apogeul în lunile aprilie şi mai odată cu vânzarea „pontului” prin intermediul unui anunţ pe internet.
     Profitând de o vulnerabilitate a programului de joc cunoscut sub numele de „Amiral”, grupuri organizate de infractori provenind în marea lor majoritate din nord-estul ţării au coborât la „prădat”, comiţănd repetat infracţiunea de fraudă informatică şi pricinuind pagube estimate la milioane de lei noi firmelor de jocuri de noroc.
     Fenomenul nu este nou întrucât şi în trecut au existat erori de program exploatate de „nişte băieţi” care, întotdeauna acţionau în grup şi întotdeauna cumpărau sau aflau „pontul” de undeva. Programele de tip American Poker au fost „sparte” de câteva ori, Cherry Bonus, Bingo Star, Mega Card şi altele. De fiecare dată, după un anumit timp, era găsit şi un antidot – o corectură a programului, un dispozitiv electronic care să înlăture un defect hardware, etc.    

     Nu înainte însă ca organizatorii să înregistreze o pagubă pe măsură.
De fiecare dată vina era dată pe producătorul original al programului chiar dacă 80-90% dintre programele de joc (şi vorbim aici nu doar de partea software ci şi de partea hardware) erau piratate. Pe undeva lucrul acesta este normal: producătorul original era singurul care era de găsit. Originea producerii echipamentelor piratate în România (şi poate şi în alte ţări) a fost şi s-a dorit întotdeauna a fi una neclară, obscură, vânzătorii de astfel de echipamente spunând că ele se fabrică „undeva în China sau Taiwan”. Oricum, ideea unui fabricant necunoscut înlătura din start ideea existenţei vreunei responsabilităţi. Mai mult, în afară de echipamentele originale, „update-uri”(mici corecturi ale programelor iniţiale menite să îmbunătăţească performanţele acestora sau să înlăture eventualele greşeli depistate după punerea în vânzare) nu s-au întâlnit la programele piratate.
    Ceea ce este interesant este faptul că aceeaşi persoane care acum câţiva ani fraudau aparatele cu programe tip „American Poker” sau „Bingo Star” sunt acelaşi persoane care „au dat” lovitura şi de această dată. Dacă cineva crede că „atacul” de anul acesta asupra aparatelor a fost ceva întâmplător, că este vorba despre o vulnerabilitate descoperită din greşeală, este un naiv! Există în România reţele de infractori, care desfăşoară activităţi susţinute, de lungă durată, în vederea depistării şi exploatării vulnerabilităţilor tehnice ale aparatelor de joc, prin diverse mijloace – tehnice sau „actoriceşti” – pentru a frauda pe organizatorii de jocuri de noroc.
    În continuarea vă prezentăm modalităţile de operare a acestor „hackeri de păcănele”, în ideea de a vă putea feri de ei:
          1) Modalitatea tehnică de fraudare:
    Descriere: Modul efectiv în care infractorii fraudează aparatele de joc de tip „Amiral” nu o să-l prezentăm amănunţit pentru a nu naşte idei. Totuşi, ceea ce trebuie ştiut este faptul că aparatul trebuie oprit şi repornit de mai multe ori. Acest lucru se realizează fie prin 2 moduri:
a)    prin intermediul unor dispozitive speciale montate pe ştecărul cordonului de alimentare a aparatului. Dispozitivul facilitează întreruperea cu curent a aparatului de către infractor fără ca acesta să se deplaseze din poziţia de jucător.
b)    prin crearea unor legături între diverse componente ale aparatului în scopul  scurtcircuitării acestuia.
         Depistare: Pornirea/oprirea repetată a aparatului duce la creşterea anormală a numărului de resetări a plăcii, contorizat în pagina electronică de  setări sub numele de „Power on or reset”. Este bine să vă notaţi şi numărul de porniri/opriri a aparatului la fiecare citire (în cazul în care nu anulaţi toate paginile la fiecare citire). În cazul în care suspicionaţi un câştig suspect, verificaţi acest număr. Dacă este prea mare (trebuie calculat cam 1 cel mult 2 pe zi de la ultima anulare) este foarte probabil că aţi fost fraudat. Adresaţi-vă organelor de poliţie şi încercaţi să culegeţi cât mai multe date despre făptuitori. ATENŢIE! Este foarte probabil (80-90%) ca făptuitorii să fie în complicitate cu operatorul jocului de noroc.
    Contracarare: În momentul actual există pe piaţă mai multe dispozitive, unele deja existente (temporizatoare) altele confecţionate ulterior, chiar şi artizanal, care întârzie apariţia imaginii circa 2 minute după repornirea aparatului. Preţul lor variază între 40 şi 150 lei. În condiţii de funcţionare 100% eficiente aceste dispozitive anulează vulnerabilitatea plăcii. Nu este bine însă să luaţi în calcul doar costul dispozitivelor la achiziţionarea acestora. Este posibil ca multe să conţină piese care nu sunt de calitate, care cedează la câteva utilizări, iar după aceea aparatul dumneavoastră este din nou vulnerabil.
           2) Modalităţi de operare :
      1) în înţelegere cu personalul care operează jocurile de noroc. De obicei la această infracţiune câştigul este împărţit 50-50% între infractori şi persoana complice. Fraudatorii sunt informaţi de către persoana complice, care este angajat al firmei organizatoare de jocuri de noroc sau a deţinătorului spaţiului de joc să opereze sau să supravegheze aparatele de jocuri de noroc, când s-a realizat o încasare mare la aparate. Apoi se alege un moment când fluxul de clienţi este minim sau când localul este închis. ATENŢIE! Uneori infractorii opresc aparatul şi revendică câştigul a doua zi, în cazul în care persoana complice este în tură.
          2) În înţelegere cu asociatul în participaţiune care deţine spaţiul şi operează efectiv aparatele. Modalitatea de operare este aceeaşi ca şi în primul caz.
    3) infractorii vin în grup şi se strâng în jurul aparatului pentru a masca „manevrarea” aparatului. După ce „l-au făcut” recurg de multe ori la intimidări şi violenţă pentru a-şi încasa câştigul. „Teatrul de 2 lei”, scandalul, ameninţările cu poliţia, protecţia consumatorului, garda financiară sunt doar unele dintre metodele folosite de aceştia pentru a vă face să le daţi banii.  Nu vă lăsaţi convinşi. În astfel de momente este chiar indicat să chemaţi organele de poliţie.
    4) varianta cea mai complexă este următoarea: infractorii închiriază sau deţin spaţii comerciale, de obicei în zone bune ale oraşelor. Aceştia obţin numerele de telefon ale firmelor organizatoare şi solicită un parteneriat. Odată ce aţi adus şi aţi pornit aparatele în spaţiile lor, încep fraudarea lor. Mai mult, vă va fi foarte greu să le mai ridicaţi din spaţiu.
    Atenţie foarte mare la propunerile de colaborare provenind de la persoane necunoscute din zona Vaslui, Suceava, Buzău, Nemţ şi judeţe învecinate. Este zona de origine a acestui „pont”. Verificaţi-vă temeinic viitorii asociaţi întrucât este foarte posibil să vi se întindă o capcană.
    3) Autorii
    Majoritatea membrilor „cercului literar” responsabil cu „pontul la Amiral” sunt foşti sau actuali dependenţi de jocuri de noroc originari din zona de nord-est a ţării. Unii dintre ei chiar deţin şi firme mici organizatoare de jocuri de noroc. Achiziţionează mijloace de joc în scopul de a le studia vulnerabilităţile. În acest sens plătesc persoane cu studii tehnice care lucrează efectiv la acest lucru.
    În momentul în care au găsit „pontul” au început să-l exploateze exclusiv în rândul membrilor grupului. Întrucât loialitatea şi discreţia nu sunt printre calităţile infractorilor, la un moment dat „combinaţia” a început să se răsufle. În acel moment s-a încercat să se mai stoarcă nişte bani prin vânzarea ei pe internet către alţi infractori sau a protecţiei către organizatori de jocuri de noroc. Problema gravă a fost că „pontul” a fost cumpărat de o mulţime de găşti de infractori locali din  toate zonele ţării, care îmbătaţi de „genialitatea şi priceperea” lor au dat „atacul”. O parte din ei au căzut în „ofensivă”. Odihnească-se în pace ... pardon, în puşcărie ! Restul  ...