Proiectul de informare şi asistenţă on line

  • strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/views.module on line 879.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_validate() should be compatible with views_handler::options_validate($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_submit() should be compatible with views_handler::options_submit($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter_boolean_operator::value_validate() should be compatible with views_handler_filter::value_validate($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter_boolean_operator.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_style_default::options() should be compatible with views_object::options() in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_style_default.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_validate() should be compatible with views_plugin::options_validate(&$form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_submit() should be compatible with views_plugin::options_submit(&$form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/views.module on line 879.

     „Ajutorarea celor cu probleme legate de jocurile de noroc” 

     Jocurile de noroc reprezintă un fenomen social ce poate fi abordat atât din perspectiva individului (psihologie) cât şi din perspectiva grupului de indivizi (sociologie). Modalităţile de informare cu privire la acest subiect, lipsesc sau sunt foarte slab prezente în România.

     Factorii de decizie ai statului român continuă să privească domeniul jocurilor de noroc ca şi o sursă de venit, o „vacă de muls” pentru întregirea bugetului, fără a realiza nimic pentru protejarea lui. Singura grijă: cum să mărim taxele pentru ca mai mulţi bani să fie colectaţi! Se reţin în prezent din încasările de jocuri de noroc mai multe taxe (în afară de cea de licenţă) sub pretextul „protecţiei sociale”: taxa de timbru social, timbrul monumentele istorice, taxă pentru cinematografie. Despre legătura între monumentele istorice, cinematografie şi impactul social al jocurilor de noroc, nu are rost să vorbim. Am putea la fel să vorbim despre „efectul razelor de lună asupra pantofilor de gumă” – aceeaşi legătură.

     Ne limităm a vorbi despre taxa de timbru social, reglementată de legea nr. 366 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate. Conform respectivei legi „ Sumele atrase la Fondul naţional de solidaritate vor fi utilizate pentru:

a) completarea fondurilor destinate plăţii alocaţiilor acordate beneficiarilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, ai Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social, ai Legii nr. 119/1997 privind alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii; b) alocaţii de solidaritate;

c) microcredite pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu, aducătoare de venituri, în vederea întreţinerii materiale;

d) cheltuieli cu întreţinerea, construcţia, reparaţia, amenajarea şi modernizarea instituţiilor de asistenţă socială;

e) ajutoare financiare pentru persoane şi familii aflate în extremă dificultate datorită stării de sănătate sau altor cauze justificate;

f) cheltuieli de administrare a Fondului naţional de solidaritate, inclusiv cheltuieli de capital;

g) cofinanţarea unor programe de servicii sociomedicale;

h) acordarea de ajutor persoanelor cu afecţiuni de sănătate deosebit de grave pentru tratament medical şi intervenţii chirurgicale în străinătate;

i) finanţarea unor măsuri active materializate în programe pentru crearea de locuri de muncă, inclusiv programe privind lucrări de interes public. „ Dintre toate cele de mai sus, singura care ar putea avea impact asupra efectelor nocive ale jocurilor de noroc ar fi „cofinanţarea unor programe de servicii sociomedicale”.

    Dar, întreb pe această cale, câte astfel de programe s-au realizat de la intrarea în vigoare a legii ? Câte centre de consiliere, câte programe de asistenţă şi informare pentru cei afectaţi de dependenţa de jocurile de noroc au fost înfiinţate şi „cofinanţate” ? Din câte ştim noi – nici unul ! Şi totuşi numărul de persoane cu probleme legate de jocurile de noroc creşte.
     Numărul de organizatori de jocuri de noroc a crescut continuu în România ducând la creşterea numărului locaţiilor unde cetăţeanul poate „să-şi încerce norocul”. Toate acestea însă au fost posibile doar datorită creşterii cererii pe piaţă, creşterii numărului jucătorilor şi în special, a celor cu probleme legate de jocurile de noroc, pentru că ei pariază cel mai mult.

     L-a o primă vedere fenomenul creşterii numărului celor ce suferă de „jocul de şansă patologic” (termen utilizat de DSM-IV-TR, Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, ediţia a patra, publicat prima dată în Statele Unite de American Psychiatric Association, un fel de „carte de căpătâi” a psihologilor şi psihiatrilor din întreaga lume) pare să fie în favoarea organizatorilor de jocuri de noroc.

     Pe termen lung însă, el este de natură să dăuneze grav acestora şi industriei jocurilor de noroc. Şi iată şi de ce : Unul dintre criteriile de diagnosticare a afecţiunii, care este totodată şi „simptom” al acesteia, este comportamentul de a „comite fapte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau delapidarea, pentru a finanţa jocul de şansă”.

     Fapta directorului de bancă, intens mediatizată în România, care a sustras 100.000 euro de la locul de muncă şi i-a pierdut într-o seară la cazino, după care a încercat să se sinucidă, este doar un exemplu. Înmulţirea evenimentelor sociale negative amplificate de mass-media poate crea presiuni asupra factorilor de decizie, care la rândul lor, pentru a stopa fenomenul, pot legifera interzicerea jocurilor de noroc.

     Să nu uităm că datorită acestor efecte negative, jocurile de noroc sunt interzise în ţări ce Japonia, Tailanda şi altele, sau limitate doar în anumite locaţii (Statele Unite ale Americii şi în curând şi în Federaţia Rusă).

     Prin această rubrică din cadrul revistei noastre precum şi prin site-ul revistei(www.revistajocurilordenoroc.ro) intenţionăm să demarăm un proiect de informare şi asistenţă on-line pentru cei cu probleme legate de jocuri de noroc. Organizatorii şi producătorii de jocuri de noroc care doresc să sprijine proiectul iniţiat de către noi îi rugăm să ne contacteze.

     Ei vor fi menţionaţi în cadrul revistei noastre ca sponsori ai proiectului. Cu toate că în prezent, resursele financiare ajung doar pentru demararea proiectului în această formă, sperăm că pe viitor, datorită amabilităţii dumneavoastră, să reuşim să deschidem şi un centru de consiliere specializat pe probleme legate de jocurile de noroc. Sperăm că pe această cale să sensibilizăm şi factorii de decizie din Guvern să acţioneze pe direcţia demarării de proiecte în acest sens, astfel ca o parte din banii strânşi din jocurile de noroc să fie direcţionaţi efectiv spre combaterea efectelor negative nedorite ale acestei activităţii.

     Cei care doresc să sprijine iniţiativa noastră sunt rugaţi să ne contacteze pe adresa redacţiei sau să ne scrie la adresa de email consiliere@revistajocurilordenoroc.ro .